În România, instanțele încep să-și adapteze practica în conformitate cu decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 16 iulie 2026, care limitează termenul de prescripție în favoarea inculpaților. Decizia, denumită LIN II, a fost interpretată în mod favorabil pentru inculpați de către Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), condusă de Lia Savonea. Acest lucru are ca efect reducerea termenului de prescripție pentru anumite infracțiuni, ceea ce poate influența rezultatele proceselor penale.
În urma acestei decizii, instanțele din Craiova și Cluj au repus pe rol dosare care, conform deciziilor anterioare ale ÎCCJ, ar fi fost prescrise. Această mișcare reflectă o adaptare a practicii românești la normele europene, dar poate genera discuții privind echilibrul dintre drepturile victimei și cele ale inculpaților. ÎCCJ a adoptat o interpretare mai largă a termenului de prescripție, ceea ce poate duce la o mai mare protecție a inculpaților.
Această schimbare este o consecință directă a deciziei CJUE, care a fost aplicată în România în mod progresiv. Deși nu toate instanțele au adoptat aceeași abordare, semnul este clar: România se adaptează la normele europene, chiar dacă acest lucru poate avea implicații semnificative asupra justiției penale.
