Centrala Nucleară de la Cernavodă a intrat în stop, iar România funcționează fără energie nucleară. În același timp, nivelul Dunării a scăzut semnificativ, ceea ce a dus la o reducere a debitului apelor. Jurnalista Sanda Nicola susține că această scădere nu poate fi atribuită exclusiv secetei sau furtului de apă din țările din amonte, ci este rezultatul deciziilor luate de Austria, Ungaria și Slovacia, care au protejat propriile resurse.
Autoritățile române ar fi trebuit să cunoască din timp impactul scăderii debitului, dar în prezent, România se confruntă cu o situație complexă. În același timp, proiectele finanțate prin PNRR rămân nerecepționate, iar premierul interimar Ilie Bolojan a cerut accelerarea lucrărilor, avertizând că țara poate pierde fonduri europene.
Într-un context de criză energetică, scăderea Dunării se resimte mai puternic în România, în special în zona Cernavodă, unde energia nucleară este esențială. Deși nu există o soluție imediată, autoritățile se confruntă cu provocări multiple, atât în domeniul energiei, cât și în gestionarea proiectelor naționale.
