În 1825, București a cunoscut un eveniment istoric în domeniul serviciilor publice. Un francez, Lagarde, a primit autorizație de la Grigore Ghica Vodă pentru a deschide o baie publică, modelată după cea din Viena. Locul avea zece camere, fiecare cu cadă și robinete pentru alegerea dintre apă caldă și rece. Înainte de această inovație, băiile din oraș funcționau după model turcesc, cu aburi, fără robinete.
Protestații localnici, printre care Kir Stanciu, au fost surprinși de noua instalare, care a adus un confort mai mare. Acest eveniment a marcat o schimbare în modul de a furniza servicii de îmbăiere în capitala României. Deși inițial a fost o reacție față de noua baie, aceasta a devenit un punct de referință pentru serviciile publice moderne.
Această inovație a fost posibilă datorită contactelor diplomatice și culturale dintre România și Franța în perioada respectivă. Acest moment istoric demonstrează cum idei străine pot influența dezvoltarea unei orașe.
